Alegeți una sau mai multe, după vârsta grupei și spațiul pe care îl aveți. Le puteți organiza în Săptămâna Verde, în Școala Altfel sau ca activitate separată, oricând în anul școlar. Puteți organiza și alte activități - acestea sunt un punct de plecare, nu o listă închisă.
64 activități, trei feluri, patru niveluri
Ce puteți face cu clasa
Filtrați după felul activității și după nivelul clasei. Fiecare fișă spune de la ce vârstă merge, câți copii sunt nevoie, unde se joacă și de ce aveți nevoie. La final găsiți două întrebări pentru discuția care încheie activitatea.
Jocuri de spart gheața, de cuvinte și de creativitate. Bune la începutul unei activități sau într-o zi cu ploaie.Jocuri de alergat, de echipă și de îndemânare. Cer spațiu și puțină energie — de la toată lumea, inclusiv de la dumneavoastră.Observarea naturii, explorarea orașului și orientarea. Aici apare cel mai direct partea de educație ecologică.Toate activitățile, în ordinea din platformă. Grădiniță: Grupa mică, mijlocie și mare, 3-6 ani. Primar: Clasa pregătitoare - clasa a IV-a, 6-11 ani. Gimnaziu: Clasele V-VIII, 11-15 ani. Liceu: Clasele IX-XII, 15-19 ani.
Descoperim
Regulile de circulație
5+ ani
grădiniță, primar
toată clasa
afară sau în interior
20–30 min
Trebuie să respectăm regulile de circulație pentru a fi în siguranță.
Se vor explica copiilor cum traversăm corect strada doar prin locuri special amenajate (trecerile de pietoni), cum traversăm trecerile de pietoni dacă suntem pe bicicletă, culorile semaforului, de ce purtăm centura de siguranță și ocupăm locul din spate al mașinii, în scaunul special de transport, și cum circulăm corect pe bicicletă sau trotinetă.
La final, întrebați:
Unde, pe drumul vostru spre școală, este locul cel mai greu de traversat?
Ce ați schimba în cartier ca să fie mai sigur pentru copii?
Descoperim
Ce plantă este?
4+ ani
grădiniță, primar
toată clasa
afară sau în interior
30–45 min
Această activitate îi provoacă pe copii să descopere lumea fascinantă a plantelor. Profesorii pot aduce plante reale în clasă sau pot folosi imagini sugestive pentru a stârni curiozitatea celor mici.
Copiii vor fi invitați să observe atent plantele și să încerce să le recunoască după formă, culoare, frunze sau flori. Dacă aceștia nu reușesc să identifice planta, profesorul îi va ghida cu indicii și explicații, transformând activitatea într-un joc educativ și interactiv.
Pentru a îmbogăți experiența de învățare, pot fi prezentate și informații interesante despre fiecare plantă, din surse de încredere: unde crește, la ce este folosită sau ce rol are în natură.
De ce aveți nevoie: plante reale sau imagini
La final, întrebați:
După ce v-ați dat seama care e care — formă, culoare, miros?
Ce plantă ați văzut azi și pe lângă care treceți zilnic fără să o observați?
Descoperim
Ne cunoaștem orașul?
7+ ani
primar, gimnaziu, liceu
două echipe
afară sau în interior
30–45 min
Activitatea îi încurajează pe copii să își exploreze comunitatea într-un mod distractiv și colaborativ.
Cum se joacă: se formează două echipe. Fiecare echipă alege în secret un loc cunoscut din oraș și creează o ghicitoare cu indicii despre acel loc (ce se vede, la ce este folosit, culori, sunete, evenimente). Pe rând, echipele își rostesc ghicitoarea cu voce tare, iar echipa adversă, ajutată de indicii, încearcă să ghicească locul. După soluționare, profesorul completează cu informații utile (istorie, rol în comunitate, reguli, curiozități).
Opțional: se acordă puncte pentru ghicit rapid, se folosesc imagini sau hărți, iar la final se realizează o mini-hartă a orașului cu locurile descoperite.
La final, întrebați:
Care ghicitoare a fost cea mai greu de dezlegat și de ce?
Ce loc din oraș ați arăta cuiva care vine prima dată aici?
Ne cunoaștem
O poveste inventată
5+ ani
grădiniță, primar
individual sau echipe
afară sau în interior
30–40 min
Activitatea stimulează creativitatea, vocabularul și încrederea în sine. Se poate lucra individual sau pe echipe.
Cum se face: profesorul alege câteva cuvinte-cheie (de exemplu: pădure, prietenie, curcubeu, aventură), iar elevii inventează o poveste pornind de la acestea și o prezintă cu voce tare în fața clasei. Indiferent de complexitate sau lungime, toți copiii sunt încurajați să participe. La final, colegii pot pune întrebări, iar profesorul oferă feedback pozitiv și idei de extindere (schimbarea finalului, un personaj surpriză, o bandă desenată).
Opțional: cronometru de 1-2 minute pentru prezentare, cartonașe cu imagini pentru clasele mici, un album al clasei cu toate poveștile.
La final, întrebați:
A fost mai ușor să inventați singuri sau împreună?
Ce cuvânt v-a dat cel mai mult de furcă?
Ne cunoaștem
Portretul meu
4+ ani
grădiniță, primar
individual
în interior
30–45 min
Activitatea dezvoltă stima de sine, observarea detaliilor și exprimarea creativă.
Cum se face: fiecare copil își desenează propriul portret, folosind o oglindă sau o fotografie ca reper. La final, copiii prezintă desenul în fața clasei și spun câteva cuvinte despre sine (culorile alese și motivul, o calitate, un hobby, un vis).
Obiective: exersarea observației (trăsături, proporții, expresie), îmbogățirea vocabularului despre emoții și consolidarea încrederii prin prezentare.
Opțional: o scurtă demonstrație despre proporții, pauze de autoreflecție și o mini-galerie cu lucrările elevilor.
De ce aveți nevoie: hârtie, creioane colorate, o oglindă
La final, întrebați:
Ce culoare ați ales pentru voi și de ce tocmai aceea?
Ați aflat ceva nou despre un coleg, din desenul lui?
Ne mișcăm
Țară, țară, vrem ostași!
4+ ani
grădiniță, primar
minimum 6
în aer liber
15–25 min
Joc clasic de mișcare, cooperare și strategie, pentru copii de la 4 ani, recomandat pentru mai mult de 6 jucători.
Cum se joacă: se împart copiii în două echipe, așezate față în față la câțiva metri distanță, fiecare formând un „gard” ținându-se de mâini. Echipa care începe strigă: „Țară, țară, vrem ostași!”, iar cealaltă răspunde: „Pe cine?”. Prima echipă numește un jucător advers, care aleargă spre gardul lor încercând să îl spargă în punctul unde doi jucători se țin de mâini. Dacă reușește, se întoarce la echipa sa împreună cu un jucător capturat; dacă nu, rămâne în echipa adversă. Adversarii au voie să oprească alergătorul fără a da drumul la mâini. Câștigă echipa care capturează toți jucătorii adverși.
Siguranță: spațiu liber de obstacole, încălzire ușoară, prinderi fără smucituri.
Variante: doi alergători, limită de timp, distanță variabilă între echipe.
La final, întrebați:
Cum ați ales pe cine chemați din echipa cealaltă?
Cum e să fii chemat? Dar să nu fii chemat niciodată?
Descoperim
Vânătoarea de comori
5+ ani
grădiniță, primar
minimum 2
afară sau în interior
20–30 min
Este un joc potrivit copiilor de peste 5 ani și este nevoie de cel puțin 2 jucători.
Cum se joacă: este nevoie de monede, nasturi, gume, jetoane sau orice alte obiecte mici și identice. Se ascund într-o cameră toate obiectele, în locurile cele mai neașteptate, după care se cheamă copiii să le găsească. Se stabilește un timp alocat pentru găsirea obiectelor. Se poate da fiecărui copil câte un pahar, astfel încât să strângă mai ușor obiectele. Cine câștigă: cine găsește cele mai multe obiecte.
Variantă: acest joc se poate organiza și în curtea școlii. Se face o listă cu diferite obiecte din natură: o frunză, un fir de iarbă, o castană, o ghindă, o piatră, un trifoi, o floare, o corcodușă etc. Lista este doar un exemplu și poate fi adaptată în funcție de fiecare loc în parte. Cine câștigă: primul care se întoarce cu toate obiectele de pe listă.
De ce aveți nevoie: obiecte mici identice, sau o listă de lucruri din natură
La final, întrebați:
Unde v-ați uitat prima dată și unde nu v-ați gândit să căutați?
Dacă am fi căutat afară: ce am luat din natură și ce am lăsat la loc?
Descoperim
Ghicește animalul
5+ ani
grădiniță, primar
minimum 3
afară sau în interior
15–25 min
Joc de logică și comunicare pentru copii de la 5 ani, potrivit pentru minimum 3 jucători.
Cum se joacă: un jucător se gândește la un animal (sau extrage un bilet dintr-un bol), iar ceilalți au 5-10 întrebări pentru a strânge indicii și a ghici la final despre ce animal este vorba. Răspunsurile trebuie să fie doar „Da” sau „Nu”. Exemple de întrebări: „Are aripi?”, „Este ierbivor?”, „Are urechi mari?”, „Trăiește pe uscat?”, „Are dungi sau pete?”.
Sugestii: stabiliți numărul de întrebări de la început, notați indiciile și rotiți rolurile. Variante: teme (pădure, fermă, savană), un indiciu mimat sau o singură bănuială finală.
De ce aveți nevoie: bilețele cu animale (opțional)
La final, întrebați:
Care întrebare v-a apropiat cel mai mult de răspuns?
Ce animal din cele ghicite trăiește și pe lângă noi?
Ne cunoaștem
Fazan
7+ ani
primar, gimnaziu
minimum 2
afară sau în interior
10–20 min
Este un joc de cuvinte pentru copii care știu deja alfabetul și este nevoie de cel puțin 2 jucători.
Cum se joacă: se stabilește ordinea jucătorilor. Primul jucător spune în gând alfabetul și se oprește în momentul în care al doilea jucător îi spune „Stop!”. Al doilea jucător, cel care a spus „Stop!”, spune un cuvânt cu litera la care a ajuns primul jucător. Cuvântul trebuie să aibă cel puțin trei litere și nu poate fi un nume propriu. Următorul jucător, al treilea, va spune un cuvânt care să înceapă cu ultimele două litere ale cuvântului spus de jucătorul anterior. În cazul în care copiii sunt prea mici și nu reușesc să găsească ultimele două litere, jucătorul va spune un cuvânt care să înceapă cu ultima literă a cuvântului anterior.
În cazul în care un jucător nu știe să spună un cuvânt cu ultimele două litere din cuvântul anterior, primește litera „F”, prima din „FAZAN”. Jocul se reia de la jucătorul care a greșit. Jucătorul care acumulează întregul cuvânt se numește „FAZAN” și pierde jocul.
La final, întrebați:
Ce faceți când vă blocați la o literă?
V-a ajutat cineva din grup fără să îi cereți?
Descoperim
Videoproiecții despre turism și ecologie
7+ ani
primar, gimnaziu, liceu
toată clasa
în interior
40–50 min
În cadrul unor videoproiecții se vor prezenta diverse arii naturale protejate din țara noastră sau diverse probleme de mediu și se vor organiza discuții pe marginea celor prezentate, între elevi și profesori.
De exemplu, se vor prezenta arii protejate precum Parcul Național Retezat: unde este localizat, care este motivul pentru care a fost declarat arie protejată, ce semnifică faptul că este arie protejată, care sunt flora și fauna specifice acestui parc și de ce trebuie protejate.
O altă temă de discuție referitoare la mediu ar putea fi poluarea de zi cu zi: cum contribuie fiecare dintre noi la poluarea mediului și ce am putea face pentru a nu mai polua. Spre exemplu, utilizarea plasticului în viața de zi cu zi, în cât timp se degradează acesta, ce impact are plasticul asupra celorlalte viețuitoare, cum putem reduce utilizarea plasticului și cu ce poate fi înlocuit.
De ce aveți nevoie: videoproiector sau ecran
La final, întrebați:
Ce v-a surprins cel mai tare din ce ați văzut?
Ce am putea face noi, aici, pentru un loc pe care îl avem aproape?
Ne mișcăm
Baba Oarba
5+ ani
grădiniță, primar
minimum 3
afară sau în interior
15–20 min
Este un joc potrivit copiilor de peste 5 ani și este nevoie de cel puțin 3 jucători.
Cum se joacă: se delimitează un spațiu de joc din care participanții nu au voie să iasă. Cine iese din spațiul de joc devine automat „Baba Oarba”. Participanții se așază în cerc, unul dintre ei este ales să fie „Baba Oarba” și va fi așezat în mijlocul cercului format și legat la ochi. Restul participanților se răspândesc în spațiul de joc făcând puțin zgomot. În cazul în care cel legat la ochi reușește să atingă pe cineva și să spună numele celui atins, acel copil devine „Baba Oarba” și jocul se reia.
De ce aveți nevoie: o eșarfă
La final, întrebați:
Cum v-ați descurcat fără să vedeți? Pe ce v-ați bazat?
Ce a făcut grupul ca să fie sigur pentru cel legat la ochi?
Ne mișcăm
Rațele și vânătorii
5+ ani
grădiniță, primar, gimnaziu
minimum 4
în aer liber
20–30 min
Este un joc potrivit copiilor de peste 5 ani și este nevoie de cel puțin 4 jucători.
Cum se joacă: jucătorii se împart în rațe și vânători: 2 jucători vor juca rolul vânătorilor, iar restul vor fi rațele. Se delimitează spațiul de joacă, de regulă un dreptunghi. În fiecare capăt al spațiului de joc se așază câte un vânător, care va sta în afara spațiului de joc, neavând voie să intre în acesta. Vânătorii trebuie să vâneze rațele cu mingea: atunci când o rață este atinsă cu mingea, iese din joc. Rațele trebuie să se ferească de minge fără a ieși din spațiul de joc.
Ultima rață rămasă trebuie atinsă cu mingea din maximum atâtea încercări câți ani are; în cazul în care vânătorii nu reușesc, jocul se reia cu aceiași vânători. Jocul se termină atunci când toate rațele au fost atinse cu mingea, iar următorii vânători sunt primele două rațe care au fost scoase din joc. Rațele pot câștiga vieți în plus dacă reușesc să prindă mingea înainte ca aceasta să atingă pământul.
De ce aveți nevoie: o minge moale
La final, întrebați:
A fost mai greu să fiți rațe sau vânători?
Ce ați schimba la reguli ca să fie mai corect pentru toți?
Ne mișcăm
Mămăligă cu mălai, cum te pun așa să stai!
5+ ani
grădiniță, primar
minimum 2
în aer liber
10–20 min
Este un joc potrivit copiilor de la grupa mare și este nevoie de cel puțin 2 jucători.
Cum se joacă: unul dintre jucători va învârti pe rând fiecare participant spunând: „Mămăligă cu mălai / Cum te pun așa să stai!”. Acesta va trebui să rămână nemișcat în poziția respectivă. După ce fiecare participant este stană de piatră, jucătorul special va trece pe la fiecare încercând să-l facă să râdă: îl gâdilă, se strâmbă, face mutrișoare etc. Jucătorul care se mișcă sau râde iese din joc. În cazul în care rămâne stană de piatră în continuare, va participa și la runda următoare. Jucătorii speciali se pot schimba de la o rundă la alta.
La final, întrebați:
Cât ați rezistat nemișcați? Ce v-a ajutat?
Ce statuie v-a plăcut cel mai mult și de ce?
Ne mișcăm
Podul de piatră
4+ ani
grădiniță, primar
minimum 6
afară sau în interior
15–25 min
Este un joc potrivit copiilor de peste 4 ani și este nevoie de cel puțin 6 jucători.
Cum se joacă: dintre participanți se vor alege doi care vor sta în față cu mâinile unite și ridicate deasupra capului, ca un pod. Aceștia vor cânta următorul cântecel:
Podul de piatră s-a dărâmat, A venit apa și l-a luat. Vom face altul pe râu, în jos, Altul mai trainic și mai frumos.
În timpul acesta, restul participanților vor trece pe rând pe sub pod. Când cântecelul ajunge la sfârșit, jucătorii care formează podul lasă mâinile jos și-l prind pe cel care se află în momentul respectiv sub pod. Acesta iese din joc și se alătură celor care formează podul. Runda se reia și, în momentul în care un alt jucător este prins sub pod, acesta va ieși din joc la rândul său și va forma un pod împreună cu jucătorul eliminat anterior.
Varianta 1: jucătorii care au format un nou pod se vor alătura celor care formează deja un pod și în acest fel podul devine mai lung.
Varianta 2: jucătorii care au format un nou pod îi vor înlocui pe cei dinainte, iar aceștia vor intra în joc și vor putea trece și ei pe sub pod.
La final, întrebați:
Cunoașteți alte jocuri cu cântec, de la bunici?
Cum a fost când ați rămas ultimii?
Ne mișcăm
Țările
6+ ani
primar, gimnaziu
minimum 3
în aer liber
25–35 min
Este un joc potrivit copiilor de peste 6 ani și este nevoie de cel puțin 3 jucători.
Cum se joacă: fiecare participant își alege o țară pentru care să joace. Se desenează pe jos un cerc mare, în care să încapă toți jucătorii. Fiecare jucător primește o bucată din cerc, în care trece numele țării sale. Jucătorii se așază în cerc, fiecare în țara sa, și se trage la sorți sau se alege jucătorul care începe jocul.
Cel care începe ia mingea și strigă: „Să tragă mâța de coadă și șoarecele de urechi țara cu numele de…” și va spune numele uneia dintre țările care participă, aruncând mingea în aer. Jucătorul a cărui țară a fost nominalizată trebuie să prindă mingea cât mai repede și să o aducă în cerc strigând „STOP”. În acest timp, ceilalți jucători trebuie să fugă cât mai departe de el. În momentul în care s-a strigat „STOP”, niciun jucător nu mai are voie să se miște.
Jucătorul care are mingea alege un alt participant pe care va încerca să-l nimerească cu aceasta, având voie să facă 3 pași în direcția lui. În cazul în care reușește să-l atingă pe participantul nominalizat cu mingea, are dreptul să ia o bucată din țara celui atins (cât vrea el, dar minimum cât o talpă de încălțăminte). În cazul în care nu reușește să-l atingă cu mingea, cel care nu a fost nimerit va lua o bucată din țara celui care a aruncat cu mingea (cât vrea el, dar minimum cât o talpă de încălțăminte).
Jocul se reia, iar cel care aruncă mingea în sus este jucătorul a cărui țară a fost strigată ultima dată. În cazul în care acesta nu mai este în joc (țara lui a fost cucerită), mingea va fi aruncată de ultimul jucător care a aruncat mingea și care este încă în joc. Un jucător iese din joc în momentul în care toată țara lui a fost cucerită. Cine câștigă: ultimul jucător rămas în joc.
De ce aveți nevoie: o minge, cretă sau un băț pentru desenat cercul
La final, întrebați:
Ce ați aflat despre țara pe care ați ales-o?
Ce strategie ați folosit ca să nu fiți prinși?
Ne cunoaștem
Regulile drumeției
7+ ani
primar, gimnaziu
minimum 4
afară sau în interior
15–20 min
Este un joc de cuvinte pentru copii care știu literele și este nevoie de cel puțin 4 jucători.
Cum se joacă: jocul este început de o persoană care spune: „Mă duc într-o drumeție și am de gând să iau…”. Persoana care vorbește va alege orice obiect pe care dorește să-l ia în drumeție, de exemplu „un cort”. Următoarea persoană spune: „Mă duc într-o drumeție și am de gând să iau…” și alege orice obiect pe care dorește să-l ia în drumeție, cu condiția ca numele obiectului să înceapă cu ultima literă a numelui obiectului spus de primul jucător, „T” în acest caz. De exemplu, va spune „un tanc” și va putea aduce tancul în cazul în care ceilalți jucători vor spune: „Bine, poți aduce acest lucru în drumeția noastră”.
În cazul în care jucătorul următor va spune „Mă duc într-o drumeție și am de gând să iau o prăjitură”, fie pentru că nu a înțeles regulile, fie din neatenție, ceilalți jucători ar trebui să spună: „Nu, nu poți aduce o prăjitură” și astfel jocul va continua.
La final, întrebați:
Din tot ce s-a spus, ce ați lua cu adevărat într-o drumeție?
Ce lipsește de pe listă și n-ar trebui să lipsească niciodată?
Ne cunoaștem
Scrie trei lucruri
7+ ani
primar, gimnaziu, liceu
minimum 3
în interior
25–35 min
Este un joc potrivit copiilor de peste 7 ani și este nevoie de cel puțin 3 jucători.
Cum se joacă: fiecare participant își notează trei lucruri despre el: două adevărate, iar al treilea fals. După ce au terminat toți participanții de scris, fiecare va citi cele trei lucruri cu voce tare. După fiecare participant care citește, ceilalți jucători trebuie să ghicească care au fost lucrurile adevărate și care a fost cel fals.
De ce aveți nevoie: hârtie și pix
La final, întrebați:
Ce ați aflat despre un coleg și nu știați până azi?
Cum v-ați dat seama care era minciuna?
Ne mișcăm
Păianjenul și musculițele
4+ ani
grădiniță, primar
minimum 4
în aer liber
15–20 min
Este un joc potrivit copiilor de peste 4 ani și este nevoie de cel puțin 4 jucători.
Cum se joacă: unul dintre jucători va fi ales păianjen, iar restul vor fi musculițele. Păianjenul va încerca să prindă musculițele. Fiecare musculiță pe care păianjenul o prinde va deveni parte din pânza sa: ținându-se de mână cu acesta, îl va ajuta să prindă musculițele rămase. Fiecare musculiță care este prinsă se va ține de lanțul format și va ajuta la prinderea celor rămase. Ultimul jucător prins devine noul păianjen.
La final, întrebați:
Cum a fost când ați devenit parte din pânză?
Ce e mai greu: să prinzi singur sau împreună cu ceilalți?
Ne cunoaștem
Ce încape într-o valiză
7+ ani
primar, gimnaziu
minimum 3
afară sau în interior
15–20 min
Este un joc de cuvinte pentru copii care știu alfabetul și este nevoie de cel puțin 3 jucători.
Cum se joacă: primul jucător va începe să spună în gând alfabetul, iar alt participant va spune la un moment dat „STOP”; primul participant va spune la ce literă a ajuns. Apoi, fiecare participant va spune câte un cuvânt care începe cu litera respectivă și care reprezintă obiecte care încap într-o valiză. Nu sunt acceptate cuvinte care denumesc lucruri abstracte, trăsături, stări, nume proprii. Sunt acceptate numai nume de obiecte care încap ușor într-o valiză.
Jocul continuă până când unul dintre jucători nu mai găsește niciun cuvânt care să respecte regulile jocului. Cel care se blochează va pierde runda și va primi litera „V”. Jocul se reia cu următorul participant, care spune alfabetul în gând. Cine pierde: participantul care strânge toate literele din „VALIZĂ”.
La final, întrebați:
Ce v-a ajutat să țineți minte tot șirul?
Dacă ar fi o valiză adevărată, ce ați scoate din ea?
Descoperim
Cum să ne orientăm
8+ ani
primar, gimnaziu, liceu
pe echipe
în aer liber
45–60 min
Va fi organizat un poligon de orientare cu 5-7 posturi de control, prevăzute cu lampioane în culorile alb-roșu și cu perforatoare diferite pentru fiecare post de control.
Fiecare participant va primi o hartă cu elemente cartografice generale, care va avea pe margine posturile de control numerotate. Elevii vor composta fiecare post de control în căsuța corespunzătoare.
Poligonul de orientare nu va avea mai mult de 100 m, posturile fiind amplasate la vedere, în câmp deschis, astfel încât concurenții le vor identifica cu ușurință și vor fi supravegheați pe tot parcursul probei. Se vor organiza un punct de așteptare, un punct de start și un punct de sosire.
Desfășurarea jocului, de exemplu: echipa VERDE, alcătuită din câțiva Eco Juniori, se prezintă la punctul de așteptare. Fiecare concurent primește harta și instrucțiunile, iar concurenții sunt aliniați unul în spatele celuilalt. Din 20 în 20 de secunde, câte un concurent va trece în punctul de start și va pleca în traseu. Concurentul trebuie să composteze pe hartă toate posturile și apoi să se îndrepte către zona de sosire, unde va preda harta.
Câștigă echipa care parcurge traseul în cel mai scurt timp.
De ce aveți nevoie: hărți, lampioane alb-roșu, perforatoare
La final, întrebați:
Unde ați ezitat pe traseu și cum v-ați reorientat?
La ce vă mai folosește o hartă, în afara jocului?
Ne cunoaștem
Oare ne cunoaștem colegii?
5+ ani
grădiniță, primar, gimnaziu
două echipe
afară sau în interior
15–25 min
Cum se joacă: copiii se împart în două echipe egale. Doi animatori țin un cearșaf sau o pânză de culoare închisă între cele două echipe, în așa fel încât acestea să nu se vadă. Fiecare echipă își alege, prin rotație, un reprezentant care va sta pitit în fața cearșafului. În momentul în care animatorii lasă jos cearșaful, fiecare copil trebuie să spună numele celuilalt copil din fața sa. Câștigă echipa al cărei reprezentant a spus corect și mai repede numele reprezentantului echipei adverse, iar copilul care a pierdut trece la echipa câștigătoare.
Variantă mai scurtă: jocul se încheie după ce fiecare component al echipei a spus numele adversarului. Câștigă echipa care a adunat mai multe persoane.
De ce aveți nevoie: un cearșaf sau o pânză închisă la culoare
La final, întrebați:
Al cui nume v-a venit cel mai greu și de ce credeți că e așa?
Ce am putea face ca să ne știm mai bine între noi?
Ne mișcăm
Să alergăm în sac
6+ ani
primar, gimnaziu
pe echipe
în aer liber
20–30 min
Acest joc se poate juca individual sau pe echipe.
Cum se joacă: primul concurent din fiecare echipă (cinci-șase echipe, spre exemplu) se introduce într-un sac, de rafie de preferat, ținându-se de marginile acestuia. La semnalul coordonatorului de joc, se va deplasa prin sărituri repetate pe o distanță de 20 de metri (este recomandat ca jocul să se desfășoare pe iarbă), va ocoli un fanion și se va întoarce la locul de plecare. Dacă există mai mulți saci și mai multe echipe, se va juca în stil de ștafetă.
Va câștiga echipa care obține cel mai bun timp. Dacă se cade pe traseu, jucătorul reia cursa, însă timpul nu se oprește.
De ce aveți nevoie: saci de rafie
La final, întrebați:
Ce ați descoperit despre cum se sare în sac?
Cum v-ați încurajat între voi în ștafetă?
Ne mișcăm
Oul și lingura
5+ ani
grădiniță, primar
pe echipe sau individual
în aer liber
20–30 min
Acest joc se poate organiza pe echipe (tip ștafetă) sau individual.
Cum se joacă: primul concurent va avea la dispoziție o lingură în care se așază un ou (fiert, de preferat), iar lingura se va ține în gură sau în mână, după caz. La semnalul coordonatorului de joc, concurentul sau concurenții vor alerga pe o distanță de 20 m, unde vor ocoli un fanion sau mai multe, după caz. Concurentul nu are voie să își așeze oul în lingură sau să o atingă cu cealaltă mână. Dacă oul pică din lingură, jucătorul este descalificat sau echipa primește un minus de puncte.
Pentru respectarea normelor de igienă, se recomandă ca fiecare concurent să aibă lingura proprie.
De ce aveți nevoie: linguri și ouă fierte
La final, întrebați:
Ce ați schimbat după prima tură ca să meargă mai bine?
A fost mai important să fiți rapizi sau atenți?
Ne mișcăm
Trasul sforii
6+ ani
primar, gimnaziu, liceu
două echipe
în aer liber
15–25 min
Pentru a desfășura acest joc avem nevoie de o frânghie groasă, lungă de 10-15 m. Mijlocul frânghiei se marchează cu o altă sfoară colorată sau cu un fanion și se trasează o linie (delimitarea de teren poate fi chiar și imaginară, pentru a nu distruge gazonul) care va corespunde cu marcajul frânghiei. De o parte și de alta a liniei se va lăsa un spațiu de 1 m lățime.
Cum se joacă: jucătorii se împart în două echipe. La semnalul coordonatorului, jucătorii apucă frânghia cu ambele mâini și o ridică la nivelul șoldului, iar la comanda „start” își unesc forțele pentru a trage echipa adversă dincolo de delimitarea zonei.
De ce aveți nevoie: frânghie groasă de 10–15 m, un fanion
La final, întrebați:
Ce a contat mai mult: puterea sau faptul că ați tras în același timp?
Cine a dat ritmul echipei și cum s-a întâmplat asta?
Ne cunoaștem
Bingo uman
11+ ani
gimnaziu, liceu
minimum 12
afară sau în interior
20–30 min
Jocul de spart gheața pentru o clasă nouă sau pentru prima zi din Săptămâna Verde, în care fiecare are de vorbit cu cel puțin zece colegi.
Cum se joacă: fiecare elev primește o fișă cu 16 căsuțe. În fiecare căsuță scrie ceva de felul: „a plantat un copac”, „vine cu bicicleta la școală”, „știe numele a cinci păsări”, „a urcat pe un munte de peste 2.000 m”, „a dormit în cort”, „are un animal acasă”, „a cules ciuperci cu cineva care se pricepe”, „a văzut un animal sălbatic în libertate”, „nu a aruncat niciodată gunoi pe jos”, „știe de unde vine apa de la robinet”. Elevii se plimbă prin sală și caută, pentru fiecare căsuță, un coleg care se potrivește. Colegul semnează în căsuță. Același coleg nu poate semna de două ori pe aceeași fișă.
O linie completă înseamnă bingo. Cine termină toată fișa are de povestit clasei lucrul cel mai interesant aflat.
La final se citesc câteva căsuțe cu voce tare: cine a semnat la „a dormit în cort”? Povestiți. Ce căsuță a rămas goală la toți?
De ce aveți nevoie: fișe printate (4×4), pixuri
La final, întrebați:
Ce ați aflat despre un coleg și v-a surprins?
Ce căsuță a rămas goală la toată lumea și de ce?
Ne mișcăm
Împărate, împărate, cât este ora?
4+ ani
grădiniță, primar
minimum 4
în aer liber
15–20 min
Cum se joacă: se va alege un copil drept Împărat, care va da „porunci”; restul copiilor stau la o distanță aleasă de coordonator și trebuie să ia locul împăratului. Fiecare copil strigă pe rând: „Împărate, împărate, cât este ora?”. Împăratul va răspunde fiecăruia în mod diferit: 10 pași de uriaș, 3 pași de furnică, o mămăligă (trebuie să se învârtă o dată). Cel care se apropie cel mai repede de el îi va lua locul.
La final, întrebați:
Ce fel de pași ați cerut și de ce tocmai aceia?
Cum a fost să fiți împăratul? Dar să așteptați porunca?
Descoperim
Culorile naturii
3+ ani
grădiniță, primar
toată grupa
în aer liber
15–20 min
Un joc de observare pentru cei mai mici, care se face în curtea școlii sau în parc și durează cât aveți răbdare.
Cum se joacă: fiecare copil primește un cartonaș colorat — roșu, galben, verde, maro. Are de găsit, în jurul lui, un lucru de aceeași culoare: o frunză, o piatră, o floare, o crenguță. Când l-a găsit, îl aduce la locul de adunare și îl pune lângă cartonașul potrivit.
La final aveți pe jos un curcubeu întreg, făcut din ce era deja acolo. Numărați împreună câte lucruri ați strâns de fiecare culoare.
Pentru cei foarte mici (3 ani): dați o singură culoare întregii grupe și căutați împreună.
Regula care contează: luăm doar ce a căzut deja pe jos. Nu rupem frunze din copac și nu culegem flori vii. La sfârșit punem totul la loc, pe pământ.
De ce aveți nevoie: cartonașe sau bucăți de hârtie colorată
La final, întrebați:
Ce culoare a fost cel mai greu de găsit afară?
De ce credeți că nu rupem frunzele din copac?
Descoperim
Ascultăm un minut
4+ ani
grădiniță, primar
toată grupa
în aer liber
10–15 min
Cea mai scurtă activitate din listă și, surprinzător, una dintre cele care se țin minte.
Cum se joacă: copiii se așază pe iarbă sau în picioare, la distanță unul de altul, și închid ochii. Timp de un minut nu vorbește nimeni. Ascultă. Când spuneți „gata”, fiecare povestește ce a auzit.
Veți primi răspunsuri pe care nu le anticipați: o pasăre, o mașină departe, vântul prin frunze, un câine, un avion, propria respirație. Notați-le pe toate, pe o foaie mare, în două coloane: sunete din natură și sunete făcute de oameni.
Comparați coloanele. Aici începe discuția — fără să fie nevoie să o porniți dumneavoastră.
Se poate repeta în locuri diferite: în curtea școlii, în parc, lângă stradă. Diferența dintre liste spune totul.
La final, întrebați:
Ce sunet ați auzit și nu îl auziserăți niciodată până azi?
Care coloană are mai multe sunete: cea a naturii sau cea a oamenilor?
Descoperim
Săculețul cu comori
3+ ani
grădiniță, primar
toată grupa
afară sau în interior
15–20 min
Un joc de recunoaștere pe pipăite, potrivit și pentru grupa mică. Se poate face afară sau în clasă, într-o zi cu ploaie.
Cum se joacă: strângeți dinainte, împreună cu copiii, câteva lucruri din natură — o ghindă, o castană, o piatră netedă, o crenguță, un con de brad, o frunză uscată. Le puneți într-un săculeț de pânză.
Pe rând, fiecare copil bagă mâna în săculeț fără să se uite, alege un obiect și îl descrie înainte să îl scoată: e neted sau aspru? rece sau cald? greu sau ușor? rotund sau ascuțit? Abia la final ghicește ce este și îl scoate să vadă dacă a nimerit.
Variantă pentru grupa mare: un copil descrie, restul grupei ghicește.
De reținut: obiectele se strâng de pe jos și se duc înapoi afară la finalul activității.
De ce aveți nevoie: un săculeț de pânză și lucruri strânse de pe jos
La final, întrebați:
Ce ați simțit cu mâna înainte să ghiciți?
Care obiect a fost cel mai greu de recunoscut pe pipăite?
Ne mișcăm
Mergem ca animalele
3+ ani
grădiniță, primar
toată grupa
afară sau în interior
10–15 min
Joc de mișcare pentru cei mici, bun ca încălzire înainte de orice altceva sau ca pauză între două activități mai liniștite.
Cum se joacă: stabiliți un traseu scurt, de la un capăt la altul al curții. Strigați numele unui animal, iar copiii îl traversează mergând ca animalul acela:
ursul — în patru labe, greoi; broasca — sărituri cu picioarele lipite; barza — pași mari, pe vârfuri, cu un picior ridicat; melcul — cât mai încet cu putință; iepurele — sărituri mici și dese; șarpele — târâș, prin iarbă; vulpea — pași mărunți și fără zgomot.
După câteva ture, lăsați un copil să aleagă animalul. Veți vedea repede cine urmărește natura și cine inventează.
Fără câștigători. Nu cronometrați și nu faceți întreceri — jocul e despre cum se mișcă animalul, nu despre cine ajunge primul.
La final, întrebați:
Ce animal a fost cel mai greu de imitat?
Ați văzut vreodată, pe bune, un animal mergând așa?
Ne mișcăm
Semaforul
3+ ani
grădiniță, primar
toată grupa
în aer liber
15–20 min
Un joc clasic de alergat, care în același timp fixează culorile semaforului. Merge bine împreună cu activitatea despre regulile de circulație.
Cum se joacă: copiii se aliniază la un capăt al curții. Dumneavoastră stați la celălalt capăt, cu trei cartonașe: verde, galben, roșu.
Verde — toată lumea înaintează. Galben — se merge foarte încet, cu pași mici. Roșu — toată lumea îngheață pe loc. Cine se mișcă pe roșu se întoarce câțiva pași înapoi, nu iese din joc.
Primul care ajunge la dumneavoastră devine semaforul următoarei ture.
La final, legați jocul de realitate: ieșiți până la prima trecere de pietoni din apropierea școlii și priviți împreună cum funcționează semaforul adevărat. Dacă nu există unul, discutați cum se traversează acolo unde nu e semafor.
De ce aveți nevoie: trei cartonașe: verde, galben, roșu
La final, întrebați:
Ce facem când semaforul e roșu și noi ne grăbim?
Unde, pe drumul spre casă, aveți un semafor?
Ne mișcăm
Trenulețul curios
3+ ani
grădiniță, primar
minimum 4
afară sau în interior
15–20 min
Un joc de cooperare pentru grupa mică și mijlocie, care se poate face pe orice traseu, chiar și pe holul școlii într-o zi ploioasă.
Cum se joacă: copiii se așază în șir și se țin de umerii celui din față. Primul este locomotiva, ultimul este vagonul de la coadă. Trenul pornește încet și trece pe unde spune locomotiva — pe lângă copac, în jurul băncii, printre două pietre.
La fiecare oprire, locomotiva arată ceva și spune ce a văzut: „un copac cu scoarța crăpată”, „o băltoacă”, „o furnică”. Apoi trece la coada trenului și devine locomotivă cel care era al doilea.
Așa ajunge fiecare copil să conducă și fiecare are ocazia să arate ceva ce a observat singur.
Regula trenului: vagoanele nu se desprind. Dacă trenul se rupe, se oprește tot și se leagă la loc — iar asta se întâmplă exact atât cât e nevoie ca ei să înțeleagă de ce contează.
La final, întrebați:
Ce ne-a arătat locomotiva și nu observaserăți singuri?
Cum e să fii primul? Dar ultimul?
Descoperim
Sortăm și reciclăm
4+ ani
grădiniță, primar
toată grupa
în interior
25–30 min
Prima activitate de reciclare pentru copiii mici, făcută cu ambalaje curate aduse de acasă.
Cum se joacă: pregătiți trei cutii de carton, colorate sau doar etichetate: galben pentru plastic și metal, albastru pentru hârtie și carton, verde pentru sticlă. Puneți în mijlocul covorului un morman de ambalaje spălate — pet-uri, cutii de suc, ziare, borcane de plastic, capace.
Pe rând, fiecare copil ia un obiect, spune din ce este făcut și îl pune în cutia potrivită. Grupa confirmă sau corectează. Nu contează cine greșește — contează că la final toate obiectele ajung unde trebuie.
Pentru grupa mare: adăugați câteva obiecte care nu se reciclează (un șervețel folosit, o pungă murdară) și discutați de ce.
Continuarea: lăsați cele trei cutii în clasă până la finalul săptămânii. Veți vedea repede dacă jocul a rămas doar joc sau a devenit obicei.
De ce aveți nevoie: trei cutii de carton și ambalaje curate
La final, întrebați:
Ce obiect v-a pus cel mai mult pe gânduri și de ce?
Ce facem acasă cu ambalajele, după ziua de azi?
Descoperim
Ghiveciul clasei
4+ ani
grădiniță, primar
individual
afară sau în interior
30–40 min
Singura activitate din listă care nu se termină în aceeași zi — și tocmai de aceea rămâne.
Cum se face: fiecare copil primește un pahar de plastic sau un ghiveci mic, îl umple cu pământ, pune una-două semințe și le acoperă. Udă puțin și scrie numele pe pahar. Așezați toate paharele pe pervaz, la lumină.
Alegeți semințe care răsar repede și se văd bine: fasole, mazăre, năut, semințe de floarea-soarelui. Fasolea încolțește în patru-cinci zile.
Stabiliți împreună cine udă și în ce zi. Faceți un calendar simplu pe perete, cu un desen pentru fiecare zi.
Ce se învață de fapt: că o plantă nu crește pentru că vrei tu, ci pentru că are apă, lumină și cineva care își aduce aminte de ea. Unele pahare nu vor răsări — și aceea este tot o lecție, dacă vorbiți despre ea fără să faceți din asta o vină.
De ce aveți nevoie: pahare sau ghivece, pământ, semințe de fasole, apă
La final, întrebați:
De ce are nevoie o plantă ca să crească?
Cine își aduce aminte să o ude, dacă nu ne organizăm?
Descoperim
Bingo în natură
7+ ani
primar
perechi
în aer liber
30–40 min
Un joc de observare pentru curtea școlii sau pentru parc, care îi pune pe copii să se uite cu adevărat în jur, nu doar să treacă pe lângă.
Cum se joacă: fiecare pereche primește o fișă cu nouă căsuțe, ca la bingo. În fiecare căsuță e ceva de găsit: o frunză cu marginea zimțată, o pană, o sămânță care zboară, o pânză de păianjen, o insectă, un copac mai gros decât brațele unui copil, ceva roșu, o urmă de animal și „ceva ce nu ar trebui să fie aici” - un deșeu. Când găsesc un lucru, îl bifează. O linie completă, pe orizontală, verticală sau diagonală, înseamnă bingo.
Regula care contează: se bifează, nu se culege. Pânza rămâne la păianjen, frunza rămâne în copac. Singurul lucru care se ridică de pe jos e deșeul, care ajunge la coș.
La final, toată clasa face turul descoperirilor: fiecare pereche arată celorlalți lucrul de care e cea mai mândră. Fișa se poate schimba după anotimp - toamna cu castane și ciuperci, primăvara cu muguri și flori.
De ce aveți nevoie: fișe bingo printate (3×3), creioane
La final, întrebați:
Ce a fost cel mai greu de găsit și de ce?
Ce era pe fișă și nu ar fi trebuit să fie în natură?
Descoperim
Robinetul care picură
8+ ani
primar, gimnaziu
echipe de 3-4
în interior
30–40 min
O lecție de matematică deghizată în experiment, cu o concluzie pe care copiii o duc acasă în aceeași zi.
Cum se face: la o chiuvetă din școală se lasă robinetul să picure, așa cum picură un robinet stricat. Sub el se pune un pahar gradat. Un copil cronometrează un minut, altul citește cât s-a strâns. Apoi se înmulțește: cât pe oră, cât pe zi, cât pe tot anul școlar. Rezultatul se traduce în sticle de 2 litri, puse una lângă alta pe masă, ca să se vadă.
Din 20 de picături pe minut se strânge cam un litru pe zi. Un robinet lăsat să curgă subțire pierde de zece ori mai mult.
Partea a doua: echipele pleacă prin școală și verifică toate robinetele: care picură, care nu se închid bine, care curg la toaletă. Lista ajunge la administratorul școlii, cu numele clasei pe ea.
La gimnaziu se adaugă prețul apei de pe factura școlii și se calculează câți lei curg pe an în chiuvetă.
De ce aveți nevoie: pahar gradat sau sticlă de 0,5 l, cronometru (telefon), foi, sticle goale de 2 l pentru comparație
La final, întrebați:
Câte sticle de apă se pierd într-o zi dintr-un singur robinet?
Cine închide robinetele în școala noastră?
Descoperim
Hotelul de insecte
7+ ani
primar, gimnaziu
echipe de 4-5
în aer liber
45–60 min + observare
O construcție care rămâne în curtea școlii și care, peste câteva săptămâni, începe să aibă locatari.
Cum se face: într-o lădiță de lemn, într-o cutie veche de fructe sau între câteva cărămizi cu găuri se fac compartimente. Fiecare echipă umple unul: conuri de brad, tulpini goale de trestie sau de bambus tăiate la lungimea cutiei, bețe legate strâns, bucăți de scoarță, paie, o cărămidă cu găuri. Materialele se adună cu o săptămână înainte, din parc și de pe jos, niciodată rupte din copaci.
Unde se pune: la soare, cu fața spre sud, ferit de ploaie, la cel puțin 30 cm de pământ, lângă flori sau tufe dacă există. Nu se mută după ce a fost montat.
În săptămânile următoare copiii trec pe la hotel și notează ce au văzut: albine singuratice care astupă tuburile cu lut, urechelnițe între conuri, păianjeni, buburuze la iernat.
Ce se învață: că o curte „curată”, cu iarba tunsă scurt și fără frunze pe jos, e un loc gol pentru cele mai multe viețuitoare.
De ce aveți nevoie: lădiță de lemn sau cărămizi cu găuri, conuri de brad, bețe, bucăți de trestie sau bambus, scoarță, paie, sfoară
La final, întrebați:
De ce au nevoie insectele de adăpost?
Cine locuiește deja în curtea școlii fără să-l fi observat?
Descoperim
Hârtie nouă din hârtie veche
8+ ani
primar, gimnaziu
echipe de 4-5
în interior
60 min + o zi de uscare
Reciclarea, făcută cu mâinile, de la un capăt la altul: dimineața e un teanc de ciorne, a doua zi e o coală pe care se poate scrie.
Cum se face: ziare și foi folosite se rup mărunt, se pun în lighean cu apă caldă și se lasă o oră. Pasta se trece prin blender, câteva secunde, cu multă apă. Se toarnă într-un lighean mare, iar fiecare echipă scufundă rama cu plasă, o ridică drept și o lasă să se scurgă. Deasupra se pune un prosop, se apasă cu buretele până iese apa, apoi coala se răstoarnă pe un prosop uscat.
Se usucă o zi, pe calorifer sau la soare. Iese o hârtie groasă, cu textură, puțin gri. A doua zi fiecare echipă scrie pe coala ei un mesaj pentru clasă și o pune pe perete.
Variante: petale de flori sau fire de iarbă presate în pastă; semințe de flori în coală, ca să poată fi plantată.
Ce se învață: cât efort e într-o singură coală și de ce merită scrise ambele fețe.
De ce aveți nevoie: hârtie folosită, lighean, blender, ramă de lemn cu plasă de țânțari, bureți, prosoape vechi, șorțuri
La final, întrebați:
Din câte coli vechi a ieșit una nouă?
Ce facem cu hârtia din clasă de acum încolo?
Descoperim
Bufetul păsărilor
7+ ani
primar
perechi
afară sau în interior
40–50 min + observare o lună
O activitate de toamnă și de iarnă, care începe cu o oră de lucru manual și continuă singură, la geam, până în martie.
Cum se face: fiecare pereche transformă o sticlă de plastic sau o cutie de lapte într-o hrănitoare: o fereastră tăiată într-o parte, un băț înfipt dedesubt ca stinghie, o sfoară prin capac. Se umple cu semințe de floarea-soarelui nesărate și se agață la geamul clasei sau în copacul din curte, unde pisicile nu ajung.
Pe perete se pune o planșă cu șase păsări care vin sigur: vrabia, pițigoiul mare, pițigoiul albastru, cinteza, guguștiucul, mierla. În fiecare zi, cine le vede primul bifează pe planșă.
Regula de aur: odată ce ați început să hrăniți păsările iarna, nu vă opriți până nu se încălzește. Ele învață unde e mâncarea și se bazează pe ea.
La sfârșit de lună se numără bifele: ce pasăre a venit cel mai des, ce pasăre a venit o singură dată, în ce zile n-a venit nimeni și de ce.
De ce aveți nevoie: sticle PET curate sau cutii de lapte, foarfecă, sfoară, semințe de floarea-soarelui nesărate, planșă cu păsări obișnuite
La final, întrebați:
Ce pasăre a venit prima și ce pasăre n-a venit deloc?
Ce s-ar întâmpla dacă am opri hrana brusc în ianuarie?
Ne mișcăm
Ștafeta reciclării
7+ ani
primar
2-3 echipe
în aer liber
20–30 min
Jocul de alergat în care viteza nu ajută dacă nu știi unde se aruncă o cutie de suc.
Cum se joacă: la un capăt al curții stau echipele, fiecare cu o grămadă de ambalaje curate aduse de acasă. La celălalt capăt, trei cutii: galbenă pentru plastic și metal, albastră pentru hârtie și carton, verde pentru sticlă. La semnal, primul din fiecare echipă ia un ambalaj, aleargă, îl pune în cutia potrivită și se întoarce să predea ștafeta.
Punctajul: un punct pentru fiecare ambalaj pus corect. Zero pentru unul pus greșit, oricât de repede a ajuns. Echipa care termină prima nu câștigă automat.
La final, toată clasa verifică împreună fiecare cutie și scoate ce nu e la locul lui. Aici apar discuțiile bune: unde merge cutia de lapte, care e și carton, și plastic? Dar pliculețul de chipsuri?
Variantă pentru clasele mai mari: o a patra cutie, „nu se reciclează”, și câteva ambalaje care chiar nu se reciclează.
De ce aveți nevoie: ambalaje curate (plastic, hârtie, metal, sticlă de plastic), trei cutii de carton, cretă
La final, întrebați:
Ce ambalaj v-a încurcat cel mai tare?
Ce a contat mai mult: să fiți rapizi sau atenți?
Ne mișcăm
Iepuri, vulpi și iarbă
8+ ani
primar, gimnaziu
minimum 12
în aer liber
30–40 min
Un joc de alergat din care iese, fără nicio explicație, un lanț trofic și un grafic cu populații care cresc și scad.
Cum se joacă: copiii sunt iepuri. Trei dintre ei sunt vulpi. „Iarba” sunt cartonașe verzi împrăștiate prin curte. O rundă durează un minut. În acest minut, un iepure trebuie să strângă două cartonașe ca să supraviețuiască; cine nu reușește „moare de foame” și devine iarbă, adică împrăștie cartonașe la runda următoare. O vulpe trebuie să atingă un iepure; iepurele prins devine vulpe. O vulpe care nu prinde pe nimeni într-o rundă moare de foame și devine iarbă.
După fiecare rundă se scrie pe tablă: câți iepuri, câte vulpi, câte cartonașe au rămas pe jos. După șase-opt runde, cifrele desenate pe un grafic fac un zig-zag: când sunt mulți iepuri cresc vulpile, când cresc vulpile scad iepurii, când scad iepurii mor vulpile.
Runda specială: „a venit seceta” - jumătate din cartonașe dispar. Sau „a venit un vânător” - două vulpi ies din joc. Priviți ce se întâmplă cu graficul.
Fără câștigători: jocul e despre ce se întâmplă cu toți, nu cu unul.
De ce aveți nevoie: 60 de cartonașe verzi (iarba), cretă sau o tablă pentru grafic, eventual benzi de două culori
La final, întrebați:
Ce s-a întâmplat cu vulpile când au rămas puțini iepuri?
Ce rol are iarba și ce se întâmplă dacă dispare?
Descoperim
Cât gunoi facem într-o zi?
11+ ani
gimnaziu, liceu
toată clasa, pe 4 echipe
afară sau în interior
60–90 min
Un audit adevărat, cu cifre pe care nimeni din școală nu le știe până nu le află clasa.
Cum se face: la sfârșitul unei zile obișnuite se adună coșurile din trei-patru clase - sau din toată școala, dacă direcțiunea e de acord - și se golesc pe o prelată, în curte. Cu mănuși, echipele sortează în patru grămezi: hârtie și carton; plastic și metal; resturi de mâncare; restul, care chiar e gunoi. Fiecare grămadă se cântărește și se notează.
Apoi matematica: dacă atâta iese dintr-o zi din patru clase, cât iese pe săptămână din toată școala? Pe an școlar? Și cât din total era, de fapt, reciclabil sau compostabil?
Rezultatul se scrie pe o coală mare, cu un grafic simplu, și se predă direcțiunii împreună cu trei propuneri concrete: coșuri separate pe hol, un loc de compost, apă de la robinet în loc de sticle.
De reținut: ambalajele de mâncare se sortează cu mănuși și repede; resturile de mâncare se cântăresc în sac, fără să se scoată. După, se spală toată lumea pe mâini.
De ce aveți nevoie: mănuși, prelată sau saci mari, cântar de baie sau de bucătărie, foi, markere, coșurile din 3-4 clase
La final, întrebați:
Ce procent din gunoi putea să nu fie gunoi?
Care e primul lucru de schimbat în școală, de mâine?
Descoperim
Harta verde a cartierului
11+ ani
gimnaziu, liceu
echipe de 3-4
în aer liber
60–90 min
Cartografiere pe bune, cu picioarele, a străzilor pe care elevii trec zilnic fără să le vadă.
Cum se face: zona din jurul școlii se împarte în sectoare, câte unul de echipă, fiecare pe o hartă printată. Echipele pleacă pe teren cu o legendă comună și notează cu simboluri: copaci mari, spații verzi, locuri de joacă, coșuri de gunoi, locuri unde s-a aruncat gunoi, treceri de pietoni sigure și nesigure, cișmele, cuiburi, locuri cu umbră, locuri unde nu crește nimic.
La întoarcere, sectoarele se lipesc una lângă alta pe o coală mare: iese harta verde a cartierului, cu locurile bune și cu cele care lipsesc.
Ce se vede imediat: cât de departe e cel mai apropiat copac mare, câte coșuri de gunoi sunt pe drumul spre școală, dacă există vreo stradă pe care se poate merge la umbră vara.
La liceu harta se poate face digital, cu puncte GPS, și se poate trimite primăriei cu o listă de propuneri.
De ce aveți nevoie: hărți printate ale zonei (OpenStreetMap), clipboard-uri, creioane colorate, o coală mare pentru harta finală
La final, întrebați:
Care e cel mai apropiat loc verde de școală și în cât timp se ajunge pe jos?
Ce lipsește pe harta voastră și ar trebui să existe?
Descoperim
Un metru pătrat de viață
11+ ani
gimnaziu, liceu
echipe de 3
în aer liber
45–60 min
Biodiversitatea, măsurată cu sfoara, în curtea școlii. Nu e nevoie să știți numele niciunei specii.
Cum se face: fiecare echipă delimitează cu sfoară și patru țăruși un pătrat cu latura de un metru, în trei locuri diferite: pe gazonul tuns, într-un colț necosit sau pe lângă gard, și sub un copac. În fiecare pătrat, zece minute de inventar: câte feluri diferite de plante (se numără felurile, nu se cere numele), câte insecte, melci, râme, păianjeni. Se întoarce o piatră, se dă iarba la o parte.
Rezultatele celor trei pătrate se pun unul lângă altul pe tablă. Aproape întotdeauna, colțul necosit câștigă detașat.
Discuția: de ce gazonul tuns scurt e aproape gol? Ce ar însemna să lăsăm o parte din curte netunsă în mai și iunie? Cine hotărăște asta în școală și cum i-am putea arăta cifrele?
Se poate repeta în alt anotimp, în aceleași pătrate, pentru comparație.
De ce aveți nevoie: sfoară, țăruși sau creioane, lupe, foi; opțional o aplicație de identificare (Seek, PlantNet)
La final, întrebați:
Unde a fost mai multă viață: unde e tuns sau unde nu?
Ce înseamnă asta pentru cum tundem curtea școlii?
Descoperim
Ce e în aerul pe care îl respirăm?
11+ ani
gimnaziu, liceu
echipe de 3-4
afară sau în interior
30 min + 5 zile + 30 min
Poluarea aerului nu se vede. Experimentul acesta o face vizibilă în cinci zile, cu materiale de doi lei.
Cum se face: pe cartonașe albe se desenează un pătrat de 5×5 cm și se unge cu un strat subțire de vaselină. Fiecare echipă lipește câte un cartonaș în loc diferit: pe gardul dinspre stradă, în curtea interioară, lângă parcare, pe hol, în clasă, la fereastra deschisă. Se notează locul și data.
După cinci zile, cartonașele se adună și se compară: întâi cu ochiul liber, apoi cu lupa, numărând particulele prinse pe un centimetru pătrat. Iese un clasament al locurilor, de la cel mai curat la cel mai prăfuit.
Discuția: de unde vine praful de lângă stradă? Dar cel din clasă? Ce fac copacii și gardul viu cu praful? Pe unde ar trebui să aerisim și când?
La liceu se pot adăuga măsurători cu un senzor ieftin de particule sau datele stației de monitorizare a calității aerului din oraș.
De ce aveți nevoie: carton alb, vaselină, bandă adezivă, lupe, foi cu o grilă de 1 cm
La final, întrebați:
Unde s-a strâns cel mai mult praf și de ce?
Ce schimbăm la unde ne petrecem pauzele și cum aerisim?
Descoperim
Detectivi de ambalaje
11+ ani
gimnaziu
perechi
în interior
45 min
O oră în care elevii citesc, pentru prima dată, ce scrie cu litere mici pe fundul ambalajelor pe care le aruncă zilnic.
Cum se face: fiecare pereche primește cinci ambalaje curate - ideal chiar din ghiozdanele lor: o sticlă de apă, un pahar de iaurt, o pungă de chipsuri, o cutie de suc, un baton de ciocolată. Și o fișă cu întrebări: Ce cod de reciclare are? (triunghiul cu cifra 1-7 pentru plastic, PAP pentru hârtie, GL pentru sticlă, ALU pentru aluminiu.) Din câte straturi e făcut? Unde a fost produs și cam câți kilometri a călătorit? Se poate recicla în orașul nostru?
Surpriza vine la punga de chipsuri și la cutia de suc: sunt făcute din mai multe straturi lipite - plastic, aluminiu, hârtie - și tocmai de aceea sunt greu sau imposibil de reciclat.
La final, clasa face topul „cel mai greu de reciclat ambalaj din ghiozdan” și, pentru fiecare, caută o alternativă: sticla reutilizabilă, pachetul de acasă, cumpăratul la vrac.
De ce aveți nevoie: ambalaje curate (câte 5 de pereche), fișă cu codurile de reciclare, lupă
La final, întrebați:
Ce ambalaj din ghiozdanul vostru nu se poate recicla deloc?
Ce ați putea cumpăra altfel săptămâna viitoare?
Descoperim
Drumul spre școală, în cifre
11+ ani
gimnaziu, liceu
toată clasa
în interior
45–60 min
Un sondaj de zece minute și o oră de matematică aplicată, la sfârșitul căreia clasa își știe propria amprentă de pe drumul spre școală.
Cum se face: fiecare elev scrie pe un bilețel, anonim: cu ce vine la școală (pe jos, bicicletă sau trotinetă, autobuz sau tramvai, mașină), câți kilometri are de parcurs și cât durează. Bilețelele se adună și se numără pe tablă: câți la sută vin pe jos, câți cu mașina, câți kilometri face clasa într-o zi, în fiecare fel.
Apoi emisiile, cu factori rotunjiți, ușor de reținut: o mașină cam 150 de grame de CO₂ pe kilometru, un autobuz cam 50 de grame pe kilometru de pasager, mersul pe jos și bicicleta zero. Se înmulțește cu zilele de școală dintr-un an. Cifra care iese se compară cu ceva concret: câți copaci ar trebui să crească un an ca să absoarbă atât.
Discuția care contează: nu „cine vine cu mașina”, ci de ce. Drumul e nesigur? Prea lung? Nu există pistă? Lista de obstacole e, de fapt, o listă de propuneri pentru primărie.
De ce aveți nevoie: bilețele, tablă, un calculator
La final, întrebați:
Câți dintre voi ați putea veni altfel măcar o zi pe săptămână?
Ce îi oprește pe cei care vin cu mașina?
Descoperim
Copacul clasei
11+ ani
gimnaziu, liceu
toată clasa, pe echipe
în aer liber
45–60 min + o vizită pe anotimp
Clasa adoptă un copac și îl urmărește un an întreg. E singura activitate din listă cu geometrie în ea.
Cum se face: se alege un copac din curtea școlii sau din parcul apropiat. Echipele au sarcini diferite. Specia: după frunză, scoarță, fructe, cu un determinator sau o aplicație. Grosimea: circumferința trunchiului măsurată la 1,3 m de sol, din care se calculează diametrul. Înălțimea: prin metoda bățului - se ține un băț vertical la distanța brațului întins, se merge înapoi până când bățul acoperă exact copacul, iar distanța până la trunchi e cam egală cu înălțimea lui (asemănarea triunghiurilor, din manual). Vârsta: estimată din circumferință, cam 2,5 cm pe an la cele mai multe specii. Portretul: o fotografie din același loc, de fiecare dată.
Totul intră într-o fișă a copacului, pe peretele clasei. Se revine toamna, iarna, primăvara și vara: ce s-a schimbat, cine locuiește în el, când înfrunzește, când înflorește.
Ce se învață: că un copac de 80 de ani a fost plantat de cineva care nu l-a văzut niciodată mare.
De ce aveți nevoie: ruletă sau sfoară, un băț drept, telefon pentru fotografii, fișă de observație
La final, întrebați:
Ce ați aflat despre copac și nu știați, deși treceți pe lângă el zilnic?
Ce i se poate întâmpla în următorii 50 de ani și de ce depinde?
Descoperim
Viața unui tricou
12+ ani
gimnaziu, liceu
echipe de 4
în interior
45–60 min
De unde vine și unde se duce un lucru obișnuit, reconstituit pe un poster, de la sămânță la groapa de gunoi.
Cum se face: fiecare echipă primește un obiect: un tricou de bumbac, un telefon, o sticlă de plastic cu apă, o banană. Pe o coală mare desenează drumul lui în etape: materia primă (câmpul de bumbac, mina, sonda, plantația), fabricarea, transportul, magazinul, folosirea, ce se întâmplă după ce e aruncat. La fiecare etapă răspund la trei întrebări: ce se consumă (apă, energie, combustibil), cine muncește, ce rămâne în urmă.
Profesorul are câteva cifre pe cartonașe, de dat la momentul potrivit: un tricou de bumbac înseamnă cam 2.700 de litri de apă; o banană din supermarket a călătorit peste 10.000 km; o sticlă de plastic se descompune în câteva sute de ani; un telefon conține peste 30 de metale diferite.
Fiecare echipă prezintă în trei minute. Apoi comparația: ce obiect are drumul cel mai lung? Cel mai scump pentru mediu? Ce se schimbă dacă tricoul e purtat cinci ani în loc de unul?
De ce aveți nevoie: coli A2, markere, cartonașe cu câteva cifre-cheie, câte un obiect de echipă (tricou, telefon, sticlă PET, banană)
La final, întrebați:
În ce etapă se consumă cel mai mult?
Ce se schimbă dacă obiectul e folosit de două ori mai mult timp?
Ne cunoaștem
Linia de opinie
11+ ani
gimnaziu, liceu
toată clasa
afară sau în interior
20–30 min
O dezbatere în care se vorbește cu picioarele înainte de a se vorbi cu gura. Merge la începutul oricărei activități de mediu și scoate la iveală ce crede clasa cu adevărat.
Cum se face: printr-o clasă sau prin curte trece o linie imaginară (sau o bandă pe jos). Un capăt înseamnă „total de acord”, celălalt „deloc de acord”, mijlocul „nu știu”. Profesorul citește o afirmație, iar fiecare elev se așază pe linie acolo unde crede. Apoi doi-trei elevi din locuri diferite spun de ce stau acolo. După ce s-au auzit argumentele, oricine se poate muta.
Afirmații care funcționează: „Plasticul ar trebui interzis cu totul.” „Reciclarea e treaba primăriei, nu a mea.” „Aș plăti mai mult pentru ceva produs aproape de casă.” „Un om singur nu poate schimba nimic.” „Mașina e mai importantă decât aerul curat.” „În 2050 orașul nostru va fi un loc mai bun decât acum.”
Regulile: nimeni nu e „greșit” pe linie, se vorbește pe rând, se poate schimba locul oricând. Cele mai bune discuții pornesc de la cei care s-au mutat.
De ce aveți nevoie: nimic; eventual o bandă lipită pe jos
La final, întrebați:
V-ați mutat după ce ați auzit un coleg? De ce?
La ce afirmație a fost clasa cel mai împărțită?
Ne mișcăm
Plogging în jurul școlii
11+ ani
gimnaziu
echipe de 4-5
în aer liber
45–60 min
Alergare ușoară cu strâns de gunoaie - cuvântul vine din suedeză și sportul a făcut înconjurul lumii. Ora de sport și ora de ecologie, în același timp.
Cum se face: clasa se împarte în echipe de patru-cinci, fiecare cu mănuși, un sac și un traseu de 1-2 km în jurul școlii, pe o hartă simplă. Se aleargă în ritm lejer sau se merge repede; de câte ori apare un deșeu, cineva se apleacă (genuflexiune, nu aplecare din spate) și îl ia. Obiectele ascuțite, sticla spartă și orice pare periculos nu se ating: se notează locul și se raportează.
La întoarcere, fiecare echipă sortează ce a strâns pe categorii, cântărește și marchează pe hartă „punctele negre”: unde era cel mai mult gunoi.
Punctajul: kilograme strânse și sortare corectă. Timpul nu contează.
Discuția: ce domină - ambalaje de la magazinul din colț? mucuri? Unde lipsește un coș de gunoi? Harta cu punctele negre și o scrisoare scurtă merg la primărie sau la firma de salubritate, cu numele clasei.
De ce aveți nevoie: mănuși, saci, cântar, clești de gunoi (opțional), apă, o hartă simplă a zonei
La final, întrebați:
Ce fel de gunoi domină și de unde credeți că vine?
Ce loc ar merita un coș de gunoi și cui îi scriem?
Ne mișcăm
Orientare cu fotografii
11+ ani
gimnaziu
echipe de 3
în aer liber
45–60 min
Varianta de orientare care nu cere hărți, lampioane sau perforatoare: doar un telefon și o imprimantă. Pregătirea durează o jumătate de oră și se face o singură dată.
Pregătirea: profesorul fotografiază din timp 8-10 detalii din curtea școlii sau din parcul apropiat - un nod într-un trunchi, colțul unei bănci, un capac de canal, o crăpătură în zid, o rădăcină ieșită din pământ. Detalii, nu peisaje: să fie greu de recunoscut de departe. La fiecare loc lipește un cartonaș cu o literă. Literele, puse în ordinea posturilor, formează un cuvânt.
Cum se joacă: echipele primesc setul de fotografii și o foaie. Trebuie să găsească fiecare loc, să noteze litera și, la final, cuvântul. Pornesc la intervale de două minute, în ordini diferite ale posturilor, ca să nu se urmeze una pe alta.
Nu există cronometru care să conteze mai mult decât cuvântul corect. Echipele care termină devreme pot face setul următor: fotografiază ele detalii pentru altă clasă.
De ce aveți nevoie: 8-10 fotografii printate cu detalii din zonă, cartonașe cu litere, bandă adezivă, foi
La final, întrebați:
Unde v-ați încurcat și cum v-ați dat seama?
Cum ați împărțit sarcinile în echipă?
Descoperim
Auditul energetic al școlii
15+ ani
liceu
echipe de 4, pe zone
în interior
60–90 min + prezentare
Un raport pe care direcțiunea nu l-a mai primit niciodată de la elevi, cu cifre pe care nu le are nimeni în școală.
Cum se face: școala se împarte pe zone - un etaj, o aripă, sala de sport, cantina - câte una de echipă. Fiecare echipă trece prin zona ei cu o fișă: câte corpuri de iluminat și de ce fel (bec clasic, neon, LED), câte stau aprinse în încăperi goale; ce aparate rămân în priză sau în standby (calculatoare, videoproiectoare, automate); prin ce ferestre trage curentul (se ține o foaie subțire la margine și se vede dacă se mișcă); ce calorifere sunt acoperite de mobilier sau de perdele; cum și cât se aerisește.
Apoi estimarea: puterea fiecărui consumator înmulțită cu orele de funcționare dă kilowați-oră pe săptămână; cu prețul de pe factură, lei pe an.
Raportul are o pagină și cinci măsuri, împărțite pe cost: zero lei (stinsul luminii, scosul din priză, perdelele date la o parte), cost mic (garnituri la ferestre, prize cu întrerupător), investiție (LED-uri, termostate). Se predă direcțiunii cu numele clasei și cu o cerere: să afle peste trei luni ce s-a schimbat.
De ce aveți nevoie: fișe de inspecție, o foaie subțire de hârtie, lanternă, laptop; opțional facturile de energie ale școlii
La final, întrebați:
Care e cea mai ieftină măsură cu cel mai mare efect?
Cine ar trebui să o aplice și cum îl convingem?
Descoperim
Insula de căldură din curtea școlii
15+ ani
liceu
echipe de 3
în aer liber
45–60 min, într-o zi însorită
De ce e orașul mai fierbinte decât satul de lângă el, măsurat în curtea școlii, într-o zi de septembrie sau de mai cu soare.
Cum se face: pe o schiță a curții se aleg șase puncte: asfalt la soare, asfalt la umbră, iarbă la soare, pământ sub coroana unui copac, lângă un zid expus la soare, lângă apă dacă există o fântână sau un bazin. În fiecare punct, la aceeași oră, se măsoară temperatura suprafeței (cu termometrul cu infraroșu îndreptat spre sol) și temperatura aerului la un metru înălțime (cu un termometru obișnuit, la umbră de mână). Se repetă la prânz și la ora 15.
Diferențele sunt mari și imediat vizibile: asfaltul la soare poate avea cu 20-25 de grade mai mult decât iarba de sub copac, la aceeași oră.
Cifrele se pun pe schiță, cu culori, ca o hartă termică a curții.
Discuția: de ce se încălzesc orașele mai tare decât împrejurimile? Ce fac copacii, iarba și apa cu temperatura? Cum ar trebui să arate o curte de școală - sau un cartier - gândită pentru verile de acum? Ce ar costa să se planteze cinci copaci și unde ar trebui puși?
De ce aveți nevoie: minimum două termometre (unul cu infraroșu costă în jur de 50 de lei), cretă, foi, o schiță a curții
La final, întrebați:
Câte grade diferență între asfalt și iarbă, la aceeași oră?
Ce înseamnă asta pentru cum ar trebui să arate o curte de școală sau un cartier?
Descoperim
Cât de curat e pârâul nostru?
15+ ani
liceu
echipe de 4
în aer liber
90 min – o jumătate de zi
Calitatea apei, citită din ce trăiește în ea. Metoda e cea pe care o folosesc și biologii, doar că simplificată.
Cum se face: la cel mai apropiat pârâu, râu sau lac, fiecare echipă face întâi observațiile simple: temperatura apei, pH-ul cu hârtie indicator, limpezimea (apa într-un borcan, privită contra luminii), mirosul, culoarea, ce deșeuri sunt pe mal și în apă, ce e în amonte - case, câmpuri, o fabrică, o pădure.
Apoi partea interesantă: cu o sită de bucătărie se răscolește fundul apei într-un loc cu pietre și ce se prinde se răstoarnă într-o tavă albă cu puțină apă. Cu lupa, se caută vietățile mici și se trec pe fișa de bioindicatori. Larvele de efemeride, de plecoptere și de trichoptere (cele cu căsuță din pietricele) trăiesc doar în apă curată. Gamaridele și larvele de libelule suportă și apă mediocră. Lipitorile, viermii roșii și larvele de muște de canal domină acolo unde apa e poluată. Totul se întoarce în apă la final.
Rezultatul se pune pe o hartă a localității, cu punctele de prelevare și cu ce e în amonte de fiecare. Dacă apa iese prost, harta și fișa merg la Administrația Bazinală de Apă sau la Garda de Mediu, cu fotografii.
De ce aveți nevoie: hârtie indicator de pH, borcane, sită de bucătărie, tavă albă, lupe, termometru, cizme, fișă simplă de bioindicatori
La final, întrebați:
Ce spun viețuitoarele găsite despre apă?
Ce e în amonte și ar putea explica ce ați găsit?
Descoperim
Verificăm o știre despre climă
15+ ani
liceu
echipe de 3
în interior
45–60 min
Elevii primesc zilnic, pe telefon, afirmații despre climă și mediu. Ora aceasta le dă o metodă de a le verifica, pe care o pot folosi apoi la orice.
Cum se face: fiecare echipă primește pe un cartonaș o afirmație care a circulat pe rețele, unele adevărate, unele false, unele pe jumătate: „Iarna asta a fost cea mai rece din istorie, deci încălzirea globală nu există.” „Vulcanii emit mai mult CO₂ decât toți oamenii la un loc.” „România are cele mai multe păduri virgine din Uniunea Europeană.” „Un copac matur produce oxigen pentru doi oameni.” „Hârtia reciclată poluează mai mult decât cea nouă.”
Pașii de verificare, pe fișă: 1) Cine spune asta și ce are de câștigat? 2) Există o sursă primară - un studiu, o instituție, date? 3) Ce spun datele oficiale: ANM pentru vreme și climă în România, Copernicus și NASA pentru climă globală, INS și Eurostat pentru statistici, Romsilva și Ministerul Mediului pentru păduri? 4) Afirmația e falsă, adevărată, parțial adevărată sau scoasă din context?
Fiecare echipă prezintă verdictul în trei minute, cu sursele. Discuția de la final e despre cum arată o sursă în care se poate avea încredere și cum arată una în care nu.
De ce aveți nevoie: telefoane sau laptop cu internet, fișă cu pașii de verificare, câte o afirmație de echipă pe un cartonaș
La final, întrebați:
Cum vă dați seama de o sursă în care puteți avea încredere?
Ce afirmație părea adevărată și nu era, sau invers?
Descoperim
Bugetul participativ verde
15+ ani
liceu
echipe de 4-5
în interior
60–90 min + 30 min vot
Cum funcționează un buget participativ, exersat pe școala lor, cu bani ipotetici și cu o idee care poate deveni reală.
Cum se face: școala are, să zicem, 5.000 de lei pentru un singur proiect de mediu. Fiecare echipă pregătește unul: ce anume (un rastel de biciclete, o grădină cu legume, compost pentru cantină, cișmele în loc de sticle, LED-uri pe un etaj, copaci în curte), de ce e nevoie de el, cât costă fiecare lucru - cu prețuri reale, căutate online, nu inventate -, cine îl face și cine îl întreține, cum se vede rezultatul peste șase luni.
Fiecare echipă prezintă cinci minute, cu un poster. Colegii pun întrebări grele: Cine udă grădina în vacanță? Ce faceți dacă rastelul e furat? Apoi vot secret, cu buletine, și numărare în fața clasei.
Pasul care contează: proiectul câștigător nu rămâne pe poster. Se trimite direcțiunii și consiliului elevilor ca propunere formală, cu bugetul atașat. Multe școli au, de fapt, bani pentru așa ceva; le lipsește cineva care să ceară.
De ce aveți nevoie: telefoane sau laptop pentru prețuri, coli pentru postere, buletine de vot, o urnă improvizată
La final, întrebați:
Ce a convins la proiectul câștigător: ideea sau prezentarea?
Ce ar trebui să se întâmple ca proiectul să existe pe bune?
Ne cunoaștem
Procesul
15+ ani
liceu
toată clasa
în interior
60–90 min
O simulare de proces în care elevii apără, acuză și judecă un caz de mediu inspirat din realitate. Cei mai buni avocați ies, de obicei, dintre cei care nu vorbesc niciodată la oră.
Cazul: o fabrică acuzată că deversează în râul orașului; o firmă care a defrișat un versant și satul de dedesubt a fost inundat; o primărie care taie 40 de copaci bătrâni pentru o parcare. Fișa cazului are o pagină, cu fapte, date și ce susține fiecare parte.
Rolurile: doi-trei avocați ai acuzării, doi-trei ai apărării, martori cu fișe proprii (un localnic, un muncitor din fabrică, un biolog, primarul, un medic), un judecător care ține ordinea, un juriu de șase-opt elevi care nu a citit decât faptele. Restul sunt public și presă: scriu o știre la final.
Desfășurarea: 30 de minute de pregătire pe echipe, 40 de minute de proces - pledoarii de deschidere, martori chemați pe rând și întrebați de ambele părți, pledoarii de încheiere - și verdictul juriului, motivat cu voce tare.
Discuția de la final nu e despre cine a câștigat, ci despre ce ar fi corect și cine plătește, în realitate, când nu plătește nimeni.
De ce aveți nevoie: fișa cazului și fișele de rol, o masă pentru judecător, două pentru părți
La final, întrebați:
Ce argument v-a schimbat părerea?
Cine pierde cel mai mult dacă nu se face nimic și cine câștigă?
Descoperim
Ce era aici acum 50 de ani
15+ ani
liceu
perechi
afară sau în interior
45 min + interviuri + 45 min
Istoria mediului local, culeasă de la cei care au văzut-o: bunici, vecini, oameni în vârstă din localitate.
Cum se face: clasa pregătește împreună un ghid cu zece întrebări, aceleași pentru toți, ca răspunsurile să se poată compara: Cum era râul când erați copil - se făcea baie în el, se pescuia? Câtă zăpadă era iarna și cât ținea? Ce animale sălbatice se vedeau pe aici? De unde venea apa de băut? Ce se făcea cu gunoiul? Ce mâncați iarna și de unde venea? Cum se încălzeau casele? Ce copaci sau păduri erau și nu mai sunt? Ce e acum și nu era atunci?
Fiecare pereche face un interviu de 20-30 de minute acasă, cu acordul persoanei, și îl înregistrează sau îl notează. Săptămâna următoare, răspunsurile se adună în clasă pe o cronologie și pe o hartă a localității: ce exista și a dispărut, ce a apărut, ce s-a schimbat la climă.
Ce iese aproape întotdeauna: un râu în care nu se mai face baie, ierni cu mult mai multă zăpadă, și o grămadă de obiceiuri „sărace” de atunci - borcane refolosite, haine purtate de doi frați, legume din grădină - care astăzi s-ar numi ecologice.
De ce aveți nevoie: ghid de interviu cu zece întrebări, telefon pentru înregistrat, o coală mare pentru cronologie și o hartă a localității
La final, întrebați:
Ce exista și a dispărut? Ce a apărut?
Ce din „înainte” era mai bun pentru mediu fără ca nimeni să-i spună „ecologic”?
Ne cunoaștem
Speed-dating de idei
15+ ani
liceu
toată clasa
afară sau în interior
25–35 min
Conversații de trei minute, cu toată clasa, pe întrebări la care nu se răspunde cu da sau nu. După o jumătate de oră, fiecare a stat de vorbă, serios, cu opt colegi cu care poate n-a vorbit niciodată.
Cum se face: scaunele se așază în două cercuri concentrice, față în față. Profesorul pune o întrebare și pornește cronometrul: trei minute în care cei doi din pereche răspund amândoi. La semnal, cercul exterior se mută cu un loc spre dreapta și vine întrebarea următoare.
Întrebări care funcționează: „Ce ai schimba în orașul ăsta dacă ai putea un singur lucru?” „La ce nu ai renunța, chiar dacă știi că poluează?” „Un loc în natură unde te-ai simțit cel mai bine - și de ce.” „Ce ți-e frică să nu dispară până ești bătrân?” „Ce face familia ta și nu face a altora?” „Dacă ai avea 10.000 de lei pentru școală, ce ai face cu ei?” „Ce ar trebui să învățăm la școală și nu învățăm?”
Fără notițe, fără concluzii scrise. La final, cine vrea spune un răspuns care l-a surprins - al altcuiva, nu al lui.
De ce aveți nevoie: scaune așezate în două cercuri, un cronometru
La final, întrebați:
Ce răspuns al unui coleg v-a rămas în minte?
Ați dat același răspuns tuturor sau v-ați schimbat pe parcurs?
Ne cunoaștem
Scrisoare din 2050
15+ ani
liceu
individual
în interior
40–50 min
O activitate liniștită, de scris, care se termină abia peste câțiva ani, când plicul se deschide.
Cum se face: fiecare elev scrie o scrisoare din anul 2050, către sine, cel de acum. Are atunci în jur de 40 de ani. Cum arată orașul în care trăiește? Ce s-a păstrat din ce există azi - parcul, râul, pădurea de la marginea orașului? Ce a dispărut? Cum e vara? Ce au făcut, sau n-au făcut, oamenii din generația lui? Și ce i-ar spune celui de 16 ani să facă altfel, dacă ar putea?
Nu există răspuns corect și nimeni nu e obligat să citească. Cine vrea, citește. De obicei vor câțiva, și de obicei se face liniște.
Plicul: scrisorile se sigilează fiecare în plicul ei, cu numele pe el, și toate într-un plic mare care se lipește și se semnează pe clapă de toată clasa. Se păstrează de diriginte și se deschide la ultima oră de dirigenție din clasa a XII-a. Pentru clasa a XII-a: se deschide la întâlnirea de zece ani.
Discuția de la final e despre cât din ce au scris depinde de ei și cât de alții.
De ce aveți nevoie: hârtie, plicuri, un plic mare pentru toate
La final, întrebați:
Scrisoarea voastră e optimistă sau nu? De ce?
Ce depinde de voi, din tot ce ați scris?
Ne mișcăm
Kilometrul curat
15+ ani
liceu
echipe de 4
în aer liber
60–90 min
Plogging-ul de la gimnaziu, dus mai departe: fiecare echipă răspunde de un sector, măsoară ce face și trimite o sesizare adevărată pentru ce nu poate rezolva singură.
Cum se face: zona din jurul liceului se împarte în sectoare de câte un kilometru, marcate pe hartă, câte unul de echipă. Echipele pornesc în același timp, înregistrează traseul cu o aplicație de alergare și strâng tot ce e deșeu, în saci separați pe categorii: reciclabile și restul. Sticla spartă, seringile și obiectele mari nu se ating: se fotografiază și se notează locul.
La întoarcere, sacii se cântăresc și se face tabelul: sector, kilometri, kilograme strânse, kilograme reciclabile, puncte negre găsite.
Pasul care face diferența: pentru fiecare punct negru - un coș lipsă, un loc unde se aruncă sistematic, un container care dă pe dinafară - se trimite o sesizare prin aplicația primăriei, prin aplicația de raportare a deșeurilor sau prin e-mail la salubritate, cu fotografia și locul exact. Se notează numărul sesizării și, peste o lună, se verifică ce s-a întâmplat.
Punctajul: kilograme strânse, sortare corectă, sesizări trimise. Nu timp.
De ce aveți nevoie: mănuși, saci, un cântar (poate fi de bagaje), telefoane cu o aplicație de traseu și una de sesizări
La final, întrebați:
Ce ați raportat și cui?
Dacă fiecare clasă ar face asta o dată pe lună, ce s-ar schimba? Dar dacă nu ar mai arunca nimeni?
Ne mișcăm
Drumeția planificată de elevi
15+ ani
liceu
toată clasa, pe echipe cu roluri
în aer liber
o zi
O drumeție obișnuită, cu o diferență: planul îl fac elevii, iar profesorul doar îl verifică. Pregătirea e activitatea; ziua pe munte e răsplata.
Pregătirea, cu o săptămână înainte, pe echipe cu roluri. Echipa de traseu: alege un traseu marcat, ușor, de 3-4 ore, pe un deal sau pe un munte din apropiere; citește harta, află marcajul, diferența de nivel, punctele de reper și locurile din care se poate întoarce. Echipa de meteo și echipament: urmărește prognoza, face lista obligatorie (încălțăminte, haine de ploaie, apă, mâncare) și hotărăște ce se întâmplă dacă plouă. Echipa de siguranță: știe numărul Salvamont (0725 826 668) și 112, are trusa de prim ajutor, împarte grupul în perechi care răspund una de alta, stabilește cine merge în față și cine încheie. Echipa „zero deșeuri”: mâncare fără ambalaje de unică folosință, saci pentru ce rămâne, regula că din munte nu se ia nimic și nu se lasă nimic.
Planul se prezintă profesorului și părinților pe o pagină. Profesorul îl validează, îl corectează unde trebuie și clasa pleacă.
Pe traseu, rolurile rămân: echipa de traseu navighează, cea de siguranță numără oamenii la fiecare oprire. Fișa „Regulile drumeției” merge ca încălzire în autocar.
De ce aveți nevoie: hărți ale traseului, trusă de prim ajutor, apă, telefoane încărcate, echipamentul de pe lista făcută de elevi
La final, întrebați:
Ce a mers conform planului și ce nu?
Ce ați pune pe listă data viitoare și ce ați scoate?
Descoperim
Schimbul de haine
15+ ani
liceu
toată clasa sau tot liceul
în interior
o săptămână + o jumătate de zi
Un eveniment pe care liceenii îl organizează singuri și care lasă în urmă dulapuri mai aerisite, haine care circulă în loc să fie aruncate și o donație reală.
Cum se face: cu o săptămână înainte se anunță regulile: fiecare poate aduce între trei și cinci haine curate, întregi, pe care nu le mai poartă. La predare primește câte un jeton pentru fiecare haină. Hainele se sortează pe mese și stative: tricouri, bluze, pantaloni, jachete, accesorii. În ziua schimbului, fiecare cumpără cu jetoane ce îi place: o haină, un jeton. Probă, oglindă, sfaturi de la colegi.
Ce rămâne nu se întoarce la proprietari: merge, în cutii, la un centru social, la un cămin de bătrâni sau la o asociație din localitate, aleasă de clasă.
Pe perete, un poster cu cifrele pe care elevii le-au căutat singuri: câtă apă intră într-un tricou de bumbac (în jur de 2.700 de litri), de câte ori se poartă, în medie, o haină înainte de a fi aruncată, cât din hainele donate ajung de fapt să fie purtate de cineva, unde ajung hainele aruncate.
Discuția de la final e despre ce face ca o haină să merite păstrată și ce înseamnă „am nevoie de haine noi”.
De ce aveți nevoie: mese, umerașe sau un stativ, jetoane de hârtie, un poster cu cifrele industriei textile, cutii pentru ce rămâne
La final, întrebați:
Câte haine aveți în dulap pe care nu le-ați purtat anul ăsta?
Ce face ca o haină să merite păstrată?
Nicio activitate în această categorie
Încercați o altă categorie sau vedeți toată lista.
Aveți o idee mai bună?
Trimiteți-ne activitatea dumneavoastră
Multe dintre jocurile de aici au ajuns în listă pentru că ni le-a scris un profesor. Dacă ați încercat ceva care a mers, spuneți-ne.
Folosim cookie-uri necesare pentru functionarea site-ului. Acestea nu pot fi dezactivate. Facand clic pe 'Accepta', sunteti de acord cu faptul ca Asociatia Drumetii Montane, in calitatea sa de operator, sa stocheze cookie-urile pe dispozitivul dvs. pentru a imbunatati navigarea pe site, pentru a analiza utilizarea site-ului si pentru a ajuta eforturile sale de marketing. Pentru mai multe detalii, va rugam sa accesati sectiunea Setari cookie-uri de alaturi.
